Ctrl+C, Ctrl+V

Look up at the stars and not down at your feet. Try to make sense of what you see, and wonder about what makes the universe exist.

Cine mă cunoaște personal știe că am o răbdare infinită când vine vorba de munca de piguleală. Mă pui să spăl 1000 de piese de Lego cu un penson de 0.5, acolo mă uită mniezo fără apă, fără mâncare, stau și 2 ani. Nu-mi trebuie nimic, poate niște muzică pe fundal.

Dar răbdarea asta de broască țestoasă plecată la maraton nu a fost toată din fabrică, am câștigat-o în timp. Și cel mai bun training a fost la un loc de muncă tot în presă, de unde nu am plecat doar cu această virtute, ci și cu o mână de oameni tare dragi cu care am avut și am noroc să mă intersectez sau să lucrez și azi.

Așa. În anul de glorie 2009 m-am angajat la o publicație. Unde nu dădeam mai niciodată știri, iar principala mea responsabilitate era să public programul TV pe site.

“Ce mare brânză?”, o să spuneți. Și nu vă contrazic. Nu era mare, doar multă. Și cât era ziulica de mare, arrow down, ctrl+A, ctrl+C, alt+tab, ctrl+V, ctrl+S, ctrl+N,alt+tab, arrow down, ctrl+A, ctrl+C, alt+tab, ctrl+V, ctrl+S, ctrl+N,alt+tab, arrow down, ctrl+A, ctrl+C, alt+tab, ctrl+V, ctrl+S, ctrl+N,alt+tab, arrow down, ctrl+A, ctrl+C, alt+tab, ctrl+V, ctrl+S, ctrl+N,alt+tab, arrow down, ctrl+A, ctrl+C, alt+tab, ctrl+V, ctrl+S, ctrl+N,alt+tab, arrow down, ctrl+A, ctrl+C, alt+tab, ctrl+V, ctrl+S, ctrl+N,alt+tab, arrow down, ctrl+A, ctrl+C, alt+tab, ctrl+V, ctrl+S, ctrl+N,alt+tab, arrow down, ctrl+A, ctrl+C, alt+tab, ctrl+V, ctrl+S, ctrl+N,alt+tab, arrow down, ctrl+A, ctrl+C, alt+tab, ctrl+V, ctrl+S, ctrl+N,alt+tab. Toate canalele.

V-ați plictisit numa cât ați trecut cu ochii peste 4 rânduri, așa-i? Un an jumate am făcut asta. Every. Single. Day. Primeam pe mail de la televiziuni programul, descărcam și apăsam aceleași taste de ziceai că sunt pedala dublă stricată a lui Țăndărică în tinerețe. Și nu trece săptămână fără să îmi amintesc de asta, pentru că din 2010 încoace trimit mailuri regulat către TVR rugându-i să mă scoată din baza de date și să nu îmi mai trimită programul și modificări la el și în continuare eu știu prima când se anulează Viața Satului. De 10 ani.

Dar ce mi s-a părut senzațional în perioada aceea nu a fost faptul că am descoperit că să faci cârcei la degete is an actual thing, ci au fost oamenii pentru care acest program TV era ceva absolut esențial în viața lor de zi cu zi.

Acolo am descoperit și altceva : proto-haterul.

Când suna telefonul în redacție toată lumea era geană să vedem care va fi întrebarea random a zilei. Pe lângă oamenii care sunau să ne certe pe noi că am schimbat filmul de la Pro TV, ca în ziar scrie că se dă Steven Segall de la ora 20.30 și e reluare de la Dansez pentru tine, mai erau și criticii excentrici. Unul pe care mi-l amintesc acum a fost un domn care s-a supărat ca la o emisiune la care am scris “invitat: Mircea Dinescu nu am scris” Domnul Mircea Dinescu”. Este fix genul de conversație telefonică pe care vrei să o ai la 9.30 dimineața.

Și un al doilea va rămâne cu mine forever. În varianta de print, for some reason I never understood, pe fiecare foaie cu ziua de program erau în colț câteva informații printre care sfântul sărbătorit în calendarul ortodox în ziua cu pricina. Mno, că ai ratat cine stă joia asta pe Happilica la Măruță e una. Dar când s-a dus revista la chioșc cu dezlegarea greșită la pește….acolo s-a terminat.

A fost prima mea întâlnire cu instituția haterului și trebuie să recunosc că a fost sublim. Cât despre restul jobului, nu pot să spun că m-a traumatizat, dar și azi mai am spasme la degetul arătător al mâinii stângi și mă iau uneori frisoane când deschid televizorul și pe Guide scrie Spiderman și de fapt la TV e Bravo, ai stil. Cât despre programul de la TVR, să știți că de la 11 e D’ale lui Mitică (pe 2. TVR2, să nu încurcați) și azi e cu cruce neagră în calendar.

Overall, no regrets, a fost o perioada epică, în care am învățat enorm, nu doar orele de difuzare de teleshoping pe de rost, ci și cum să rezist endlessly în task-uri pe care nu își dorește nimeni să le facă, dar care, iată, pentru doamnele supărate că s-a schimbat ora de la Tânăr și neliniștit, sau pentru cineva care ține post, sunt relevante. Și e important să le faci bine oricât de inutile îți par sau oricât de mult simți ca ți se atrofiază creierul ca un castravete uitat la soare în luna iulie când le faci.

Așa că eu am răbdare să aștept până dați un SMS cu cuvântul PUTEM la 8864 și donați 4 euro către Code4Romania până de ziua mea.

Dacă nu dați SMS vă fac forward la toate mailurile de program TV de la TVR pe care le-am primit în ultimii 10 ani.

 

___________________

Dacă îți plac poveștile mele și dacă vrei să afli mai multe despre ce fac atunci când nu îmi scriu amintirile pe Facebook sau pe site, atunci intră pe www.code4.ro și află despre munca mea și a miilor de alți voluntari care fac zi de zi țara asta un loc mai bun!

Leave a Comment